Proteinele străvechi dezvăluie fosile rare de denisovani în sud-vestul Chinei

Analiza proteinelor străvechi a identificat rămășițe rare de denisovani în peștera Bianfu, din sud-vestul Chinei, transformând o masă de oase fragmentate într-una dintre cele mai clare mărturii arheologice despre aceste rude străvechi ale omului. Cercetătorii au examinat peste 60.000 de fragmente osoase și au folosit tiparele de aminoacizi conservate pentru a atribui denisovanilor două fragmente de craniu, o porțiune de radius și doi dinți. Alți doi dinți, mai fragili, au fost atribuiți denisovanilor pe baza anatomiei lor.

Cele șapte fosile, provenite de la trei indivizi, datează de acum 167.000–134.000 de ani. Nu s-a păstrat ADN străvechi, probabil deoarece proteinele rezistă mai mult, iar clima mai caldă din Yunnan accelerează degradarea ADN-ului. Radiusul este primul os de antebraț cunoscut al unui denisovan. Acesta îmbină unele trăsături asemănătoare celor ale neanderthalienilor cu o formă generală mai apropiată de cea a oamenilor moderni, adăugând o nouă piesă la imaginea încă incompletă a anatomiei denisovanilor.

În jurul fosilelor, arheologii au găsit aproximativ 1.300 de artefacte din piatră, unelte din os și mii de rămășițe animale. Urmele de tăiere și oasele sparte arată că ocupanții peșterii prelucrau animale mari, inclusiv cerbi, bivoli de apă și gauri, pentru a obține carne și măduvă. Polenul indică un mediu înconjurător cu păduri de conifere și silvostepă. Uneltele de piatră din straturile mai adânci atestă activități umane repetate în sit, de acum aproximativ 190.000 de ani până acum 70.000 de ani.

Denisovanii au fost identificați pentru prima dată prin ADN în 2010, iar fosilele lor puține au fost, de regulă, lipsite de un context atât de bogat. Bianfu reunește acum într-un singur loc informații despre corpuri, unelte, hrană și habitat.