O fosilă din Argentina indică nașterea de pui vii în urmă cu 236 de milioane de ani

Un marcaj microscopic de creștere dintr-o fosilă argentiniană a furnizat prima dovadă convingătoare, deși indirectă, că un strămoș al mamiferelor care nu era el însuși mamifer năștea pui vii în urmă cu aproximativ 236 de milioane de ani. Descoperirea ar putea plasa apariția cunoscută a nașterii de pui vii în linia evolutivă a mamiferelor cu 90–95 de milioane de ani mai devreme, punând sub semnul întrebării presupunerea că cinodonții timpurii depuneau ouă.

Cercetătorii au examinat microstructura osoasă a unui exemplar adult de Chiniquodon theotonicus găsit în nord-vestul Argentinei. Ei au identificat o linie neonatală, un inel asociat la animalele actuale cu o accelerare bruscă a creșterii în perioada nașterii. Folosind această linie și suprafața exterioară a osului, au estimat că animalul cântărea aproximativ 1,7 kilograme la naștere și 12 kilograme la moarte. Masa sa la naștere reprezenta, așadar, aproximativ 14% din masa ulterioară, un raport mult mai apropiat de cel al mamiferelor placentare actuale decât de cel al reptilelor sau păsărilor de dimensiuni similare.

Fosila nu conține niciun embrion și niciun semn direct de gestație, astfel că această concluzie rămâne o deducție. De asemenea, nu este clar dacă nașterea de pui vii era răspândită printre cinodonți sau a evoluat independent la această specie. Vor fi necesare mai multe fosile, dar rezultatul sugerează că o strategie reproductivă definitorie a apărut la strămoșii mamiferelor mult mai devreme decât indicau dovezile anterioare.