Mișcările din adâncul Pământului ar putea explica lipsa unui miliard de ani din arhiva geologică

Cercetători australieni au folosit simulări pe supercomputer pentru a elabora o posibilă explicație a unui mister geologic vechi de 150 de ani: de ce din unele formațiuni geologice lipsesc peste un miliard de ani din istoria Pământului.

Cunoscută drept Marea Discordanță, această lacună este izbitoare în Marele Canion, unde straturi sedimentare mai tinere se află direct pe roci cristaline mult mai vechi. Lacune similare apar în mare parte din America de Nord și în unele zone din nordul Europei și nordul Chinei, dar nu sunt la fel de evidente în întreaga lume.

Într-un studiu publicat în Nature, cercetătorii Santosh Dhungana și Nicolas Flament de la Universitatea din Wollongong au folosit supercomputerul australian Gadi pentru a modela mișcările din mantaua Pământului, stratul gros de rocă solidă fierbinte care se deplasează lent sub scoarță.

Simulările lor sugerează că aceste mișcări profunde au ridicat blocuri continentale străvechi timp de sute de milioane de ani. Această ridicare s-a suprapus cu perioada „Pământului bulgăre de zăpadă”, o epocă de glaciațiune extremă cuprinsă între aproximativ 720 de milioane și 635 de milioane de ani în urmă.

Gheața în mișcare ar fi putut apoi eroda rocile de pe terenurile ridicate. Când continentele s-au scufundat ulterior, sedimente noi ar fi putut acoperi suprafața erodată, păstrând lacuna în arhiva geologică.

Modelele au identificat și tipare diferite de ridicare și coborâre în Australia și America de Sud, unde există puține dovezi ale Marii Discordanțe. Această concordanță geografică întărește explicația propusă, fără a o transforma într-un răspuns definitiv.