Un studiu asupra ADN-ului oferă indicii despre motivul pentru care câinii mari îmbătrânesc mai repede

Oamenii de știință au identificat modificări în reglarea ADN-ului care ar putea contribui la explicarea faptului că, în general, câinii mari îmbătrânesc mai repede decât cei mici, oferind cercetătorilor o direcție mai clară pentru studierea longevității canine.

O echipă internațională condusă de cercetători de la Universitatea de Stat din Arizona a analizat probe de ADN de la sute de câini din Dog Aging Project. Publicat în Science, studiul a examinat marcaje chimice care contribuie la controlul activității genelor fără a modifica secvența ADN de bază.

Aceste marcaje ajută și la ținerea sub control a „genelor săritoare”. Acestea sunt secvențe de ADN care se pot deplasa sau copia în alte locuri. Dacă mecanismele de control slăbesc, unele se pot activa și pot provoca modificări dăunătoare.

La rasele de talie uriașă, marcajele asociate unei familii de gene săritoare numite LINE-1 dispăreau într-un ritm anual cu aproximativ 35% mai rapid decât la rasele mici. Acest lucru oferă o posibilă explicație moleculară pentru legătura bine cunoscută dintre talia mai mare și durata de viață mai scurtă la câini.

Echipa a dezvoltat și un ceas al îmbătrânirii bazat pe ADN, care a estimat vârsta cronologică a câinilor cu o eroare de aproximativ un an. Astfel de instrumente i-ar putea ajuta pe cercetători să identifice animalele care îmbătrânesc mai repede decât era de așteptat, deși nu pot prezice cu precizie durata de viață a unui anumit animal de companie.

Rezultatele nu stabilesc dacă modificările ADN-ului contribuie la îmbătrânire sau sunt o consecință a acesteia, iar studiul nu a testat un tratament pentru prelungirea vieții câinilor. Totuși, ele identifică o direcție promițătoare pentru cercetări ulterioare.