O jumătate de gram de praf de pe Bennu indică locul său străvechi de origine

Cercetătorii de la ETH Zurich au folosit o jumătate de gram de material de pe asteroidul Bennu pentru a identifica un loc probabil de formare a corpului său părinte: o zonă din Sistemul Solar timpuriu în care vaporii de apă se transformau în gheață.

Proba provine din materialul adus pe Pământ de misiunea NASA OSIRIS-REx în 2023. Echipa a măsurat forme ale fierului, titanului și cromului numite izotopi, care diferă ușor ca masă și oferă împreună o amprentă chimică. Amprenta lui Bennu seamănă foarte mult cu cea a asteroidului Ryugu și cu cele ale unui grup rar de meteoriți primitivi, bogați în carbon, sugerând că s-au format din același rezervor de praf.

Publicate în Science Advances, rezultatele pun sub semnul întrebării ideea că corpul părinte al lui Bennu s-a format relativ târziu și departe, în regiunile exterioare ale Sistemului Solar. În schimb, cercetătorii propun că acesta a apărut în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, în apropierea limitei de îngheț a apei, unde praful din regiunile interioare și exterioare se amesteca, iar gheața ajuta la legarea granulelor.

Explicația propusă atribuie un rol planetei Jupiter aflate în creștere: aceasta ar fi putut bloca materialul mai grosier, permițând în același timp prafului fin să treacă și să se amestece. Cât de puternic a influențat Jupiter acest proces rămâne incert.

Minuscula probă oferă o perspectivă asupra materiilor prime din care s-au format planetele. Materialul de pe Bennu, bogat în apă și compuși organici, ar putea ajuta și la explicarea modului în care Pământul timpuriu a dobândit elementele de bază ale vieții.