Plămânii copiilor din Londra au recuperat decalajul de dezvoltare pe măsură ce poluarea din trafic a scăzut

Copiii din Londra a căror capacitate pulmonară era inițial mai mică decât cea a copiilor de aceeași vârstă din Luton au înregistrat o creștere accelerată a acesteia după introducerea, în 2019, a zonei cu emisii ultrareduse în capitală. La finalul unui studiu de cinci ani, capacitatea lor, evaluată prin principalul indicator al funcției pulmonare, ajunsese aproape la același nivel cu cea a grupului de comparație, ceea ce sugerează că unele afectări asociate poluării se pot ameliora în copilărie.

Cercetătorii au urmărit peste 3.400 de copii cu vârste între șase și nouă ani din 84 de școli primare, testându-i anual între 2018 și 2022. Expunerea participanților din Londra la dioxid de azot a scăzut mai rapid decât cea a participanților din Luton, iar proporția celor cu funcție pulmonară afectată din punct de vedere clinic s-a redus de la 14% la 9%. În Luton, scăderea a fost mai mică, de la 9% la 7%. Un al doilea test al capacității pulmonare a indicat, de asemenea, o îmbunătățire, însă mai puțin pronunțată.

Studiul observațional nu poate demonstra că Ulez a fost singura cauză a recuperării. Experți independenți au semnalat posibile influențe, printre care schimbările din perioada pandemiei, creșterea frecvenței mersului pe jos sau cu bicicleta și alte diferențe dintre cele două orașe. Totuși, comparația consolidează dovezile că un aer urban mai curat poate sprijini dezvoltarea plămânilor copiilor. Poluarea din ambele orașe rămâne peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, astfel că sunt posibile îmbunătățiri suplimentare.