Fosile minuscule pun sub semnul întrebării cronologia apariției animalelor

Cercetătorii care studiază fosile microscopice din Mongolia au pus sub semnul întrebării un argument esențial privind momentul apariției vieții animale. Descoperirile lor sugerează că animalele ar fi putut apărea cu până la 200 de milioane de ani mai devreme decât indică cele mai vechi fosile identificate fără echivoc ca animale.

Studiul coordonat de cercetători de la Oxford, publicat în Science Advances, a examinat peste 140 de probe din depozitele fosilifere Kheseen. Unele păstrau structuri atât de delicate precum celulele interne, dar niciuna nu a putut fi identificată cu certitudine ca aparținând unor animale. Un aspect esențial este că fosile de animale din acea perioadă sunt cunoscute în alte locuri.

Acest lucru contează deoarece oamenii de știință folosiseră un depozit similar, mai vechi, din China pentru a restrânge estimările privind originea animalelor. Depozitele Weng’an, vechi de 590 de milioane de ani, păstrează forme de viață microscopice în detalii extraordinare, dar nu și animale identificate cu certitudine. Cercetătorii consideraseră că animalele s-ar fi conservat acolo dacă ar fi existat.

Descoperirile din Mongolia contestă această presupunere: o conservare excelentă nu garantează o evidență completă a vieții.

Echipa a folosit apoi depozite fosilifere mai vechi ca repere într-o analiză de tip „ceas molecular”, care compară diferențele genetice dintre speciile actuale pentru a estima când au trăit strămoșii lor. Aceasta a plasat momentul estimat al apariției animalelor mai departe în trecut, în urmă cu 700–800 de milioane de ani.

Nu au fost găsite fosile de animale atât de vechi, astfel că data rămâne incertă. Studiul întărește însă argumentele pentru căutarea dovezilor lipsă în roci mai vechi, din medii diferite.