Țesuturile își sporesc capacitatea de curățare celulară în funcție de consumul de energie

Cercetătorii au identificat un sistem care adaptează capacitatea de curățare celulară la necesarul energetic al diferitelor țesuturi. Mecanismul ajută inima, mușchii scheletici și țesutul adipos brun, care produce căldură, să elimine mitocondriile uzate, structurile care transformă nutrienții în energie utilizabilă.

În experimente pe șoareci, echipa a urmărit mitocondriile deteriorate și a constatat că acestea ajungeau în interiorul macrofagelor, celule imunitare care înglobează reziduuri. Țesuturile cu activitate mitocondrială mai mare mențineau populații mai numeroase ale acestor celule de curățare. Când cercetătorii au împiedicat macrofagele să elimine reziduurile, inimile au pompat mai puțin eficient, mușchii scheletici și-au pierdut din forță, iar țesutul adipos brun a produs mai puțină căldură.

Procesul pare să înceapă cu fibroblastele, celule structurale al căror număr crește odată cu activitatea mitocondrială a unui țesut. Acestea produc un semnal care determină macrofagele să se înmulțească, permițând creșterea capacității de curățare pe măsură ce producția de reziduuri se intensifică.

Studiul internațional coordonat din Spania, publicat în Science Immunology, a examinat și date despre mușchii umani. Și în acest caz, numărul macrofagelor a crescut odată cu activitatea mitocondrială, deși testele funcționale directe au fost efectuate pe șoareci.

Deoarece metabolismul țesuturilor, acumularea de reziduuri și populațiile de macrofage se modifică odată cu vârsta, rezultatele sugerează o posibilă direcție pentru cercetări viitoare privind păstrarea funcției mușchilor și organelor. Oamenii de știință nu au demonstrat încă faptul că intervențiile asupra acestui sistem pot încetini declinul asociat vârstei la oameni.